Paul Celan – Cu mana doldora de ore (Die Hand voller Stunden)

Cu mâna doldora de ore, aşa ai venit tu la mine. Am spus:

Nu-i castaniu părul tău.

Atunci, l-ai urcat pe cumpăna chinului, şi s-a făcut mai greu decât mine…

Ei vin pe corăbii la tine şi îl încarcă, spre-a-l vinde pe piaţa plăcerii –

Îmi zâmbeşti din adânc, eu plâng spre tine din talgerul rămas mai uşor.

Plâng: Nu-i castaniu părul tău, ei vând apa mării, iar tu le dai părul tău.

Murmuri: Ei au şi umplut lumea cu mine, şi rămân doar o cărare în inima ta!

Spui: Adaugă-ţi frunzişul anilor – vino, e timpul să mă săruţi!

Frunzişul anilor, nu părul tău, e castaniu.

În româneşte de: Petre Solomon

Din volumul: Nisipul din urne

Paul Celan – Lumanare (Talglicht)

Monahii cu degete păroase deschid cartea: Septembrie.

Iason aruncă acum cu zăpadă pe brazda-nverzită.

Pădurea ţi-a dat o salbă de mâini, şi astfel moartă păşeşti, peste funie

Un albastru închis ţi se-aşaza în păr, iar eu vorbesc despre dragoste.

Vorbesc despre scoici, şi nor străvezii, o luntre

înmugureşte în plaie.

Un mânz aleargă peste degetele ce răsfoiesc –

Poarta se cască, neagră, eu cânt:

Cum am trăit noi aici?

În româneşte de: Petre Solomon

Din volumul: Nisipul din urne

Paul Celan – Divine febre noaptea (Nachts ist dein Leib)

Divine febre noaptea-ţi smolesc trupul:

făclii pe-obraji ţi-aprinde gura mea.

Nelegănat rămâne-acela care

În leagăn fără cântece-adormea.

Spre tine-am mers cu-omăt în mâini, nesigur

ca-n cercul orei ochii-ţi albăstrii.

(Mult mai rotundă luna de-altădată!)

Minunea-i plânsă-n corturi, azi pustii.

Îngheaţă-ulciorul viselor – , ei şi?

Tu nu uita: o frunză negricioasă

atârnă-n soc, – embloemă mai frumoasă

a cupei sângelui, nu poate fi.

În româneşte de: Petre Solomon

Poezie apărută în volumul “Nisipul din urne” (Der Sand aus den Urnen)

Paul Celan – Cintec in pustiu (Ein Lied in der Wueste)

O cunună din negru frunziş a fost împletită în Akra:

acolo-mi struneam armăsarul şi-n moarte cu spada izbeam.

Dintr-o cupă de lemn beam cenuşa fântânilor negre din Akra

şi spre ruinele cerului, cu viziera lăsată, mergeam.

Căci morţi sunt heruvii şi orb a fost Domnul în Akra,

şi nu-i nimeni să apere somnul celor duşi spre odihna de veci.

Nimicită-a fost luna, gingaşa floare-a ţinutului Akra:

aşa înfloresc, precum spinii, mîinile cu inele ruginite şi reci.

S-ar cuveni, la sfârşit, spre sărut să mă-nclin, când ei se roagă în Akra…

O, n-a fost bună a nopţii armură, prin zalele ei văd sânge curgând!

Iată, am fost zâmbitorul lor frate, înzăuatul înger din Akra.

Mai rostesc încă numele, şi încă-mi mai simt obrajii arzând.

În româneşte de: Petre Solomon

Poezie apărută în volumul “Der Sand aus den Urnen” (Nisipul din urne)

Despre poezia lui Celan

In ultimele zile a trebuit sa traduc un referat despre lirica lui Celan. Cu ocazia asta, am descoperit ca nu se prea gaseste poezia lui tradusa pe internet. Mi-am propus, deci, sa copiez poeziile pe care le am – amintind traducatorul  – pentru a folosi si altor persoane interesante de poezia poetului bucovinian.

Schimb de Carti Sibiu – Capitolul IV

Vă invităm duminică, 12. 04. 2009, la a patra întâlnire SdC Sibiu, de la ora 17.00, în Clubul Maya de pe str. G. Coşbuc nr. 2

 

Schimb de Carti Sibiu – Rezumatul Capitolului III

În primul şi în primul rând, vreau să îmi cer iertare de la toată lumea pentru întârzierea cu care public rezumatul întâlnirii din martie şi promit solemn să nu se mai întâmple aşa ceva. Aş putea enumera o groază de scuze, însă nu cred că o descriere a ultimelor săptămâni dinaintea unei plecări cu bursă sau faptul că nemţii nu cunosc termenul „wireless” interesează pe cineva .

            Trec, aşadar, direct la subiect. În martie ne-am întâlnit tot în clubul Maya şi am constatat cu bucurie că numărul nostru a crescut din nou. Pentru început, Doamna Rodica Grigore ne-a vorbit despre Barry Undsworth şi romanul său „Un mister medieval”, fapt care a născut o lungă şi interesantă discuţie despre istorie, romane şi literatura universală. Am vrut să aflăm de la Doamna Grigore cum ne putem forma propriul canon, care sunt autorii internaţionali care trebuie neapărat citiţi şi, în plus, am aflat mai multe despre piesele de teatru medievale. Apoi, discuţia a alunecat spre celelalte cărţi aduse de participanţi. Am polemizat din nou pe tema „Omului zar”, iar Ciprian ne-a anunţat că, în ciuda super-reclamei făcute de Laura, el nu a putut citi până la capăt „Ada sau ardoarea” a lui Nabokov. Consternare din partea Laurei, curiozitate sporită la toţi ceilalţi dintre noi.

            Un moment foarte hazliu a fost acela în care Adrian B. ne-a spus că citeşte 250 de pagini pe oră, posibilitate contestată de mulţi dintre participanţi, foarte vehement însă de Domnul Călin Sămărghiţan. Oricum, după acest moment, ne-am întors iar şi iar cu mici înţepături la această uluitoare viteză de lectură.

            Radu ne-a distrat citindu-ne nişte poezii din Ion Pribeagu – Mic şi al dracului, carte care îndată a stârnit curiozitatea tuturor, dar care, în final, a fost împrumutată de Ada, a cărei părere o aşteptăm cu nerăbdare în aprilie.

            Întâlnirea din martie a mai avut două puncte forte. Primul dintre ele a fost că ne-am bucurat de prezenţa neanunţată a domnului George Precup, poet sibian. Dumnealui a dăruit grupului SdC mai multe cărţi, la fel ca şi Adrian B., care a venit şi el cu cărţi-cadou, care au fost îndată revendicate de noi, fetele – dar de 8 martie, nu? J

            Al doilea moment special, pentru care suntem recunoscători, a fost creat de Ciprian. Acesta a făcut în februarie o licitaţie pe blogul său, punând la bătaie o brichetă Zippo, care a fost cumpărată de Paul. Nu mică a fost uimirea celor doi când au aflat că ei se cunosc de fapt de la întâlnirea SdC din februarie. Banii licitaţiei erau destinaţi unei asociaţii culturale sibiene, însă Ciprian s-a răzgândit şi i-a donat grupului SdC – punând, astfel, baza unui fond din care să cumpărăm flori şi să plătim consumaţia invitaţilor speciali, iar exemplul lui a fost urmat cu plăcere şi de alţi participanţi. Îi mulţumim mult pentru frumosul gest!

            Domnul Călin Sămărghiţan ne-a povestit despre cărţile care îi plac şi, mai ales, despre Jocul lui Ender de Orson Scott Card, reuşind să stârnească multe întrebări, aprobarea celor care cunoşteau cartea şi curiozitatea celor care încă nu au citit-o.

               De la întâlnire nu au lipsit nici discuţiile despre literatura motivaţională, pe care Micutzu o promoveaza cu ardoare,
 câştigând, după fiecare întâlnire, tot mai mulţi adepţi. Printre cărţile împrumutate se numără: Ion Pribeagu - Mic si al dracului;
 Peter Mayle- Un an mai bun; Frederic Beigbeder- 199.000 lei; William Diehl Cameleonul; David Heylen Campo – 
Minciuni oficiale; Lucian Dan Teodorovici – Cu puţin timp înaintea coborârii extratereştrilor printre noi; Brian Tracy – 
Schimba-ţi gândirea şi iţi vei schimba viaţa; Harv T. Eker – Secretele minţii de milionar; Luke Rhinehart – Omul zar; 
Nabokov – Ada sau ardoarea.
               Cred că a fost o întâlnire foarte reuşită şi mulţumesc tuturor participanţilor:
Doamnei Rodica Grigore,
Domnilor George Precup,
                 Călin Sămărghiţan,
Lui           Adrian B.,
               Radu Comsuţă,
               Mihai Stoian
               Paul Georgescu
               Ciprian Drăghici
               Sergiu
Şi
               Adei
               Ilenei
               Laurei.
 
Lectură plăcută în continuare şi îmbrăţişări calde din Germania!
Raluca

Schimb de carti Sibiu – Capitolul 3

Duminică, 15 martie 2009, de la ora 17.00, va invit in clubul Maya (Sibiu, str. G. Cosbuc nr. 2) la a treia intalnire Schimb de Carti Sibiu. Luna aceasta ne vom bucura de prezenta doamnei lector univ. dr. Rodica Grigore .

Vă aştept cu drag!

Nascuti la inceputul anilor ‘80

Am primit de curând următorul mail, care mi-a plăcut mult:

O GENERATIE 

Nascuti la inceputul anilor ‘80, vedem acum in anul 2009 cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat-o si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jur de 50 de ani.

Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici despre razboaie sangeroase, dar avem cultura generala, pentru ca asta insemna ceva o data.

Suntem ultima generatie care a jucat ‘Ascunselea’ , ‘Castel’, ‘Ratele si vanatorii’, ‘Tara, tara! Vrem ostasi’, ‘Prinsea’, ‘Sticluta cu otrava’, ‘Pac Pac’, ‘Hotii si vardistii’, ultimii care au strigat ‘Un doi trei la perete stai’, ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care am facut petreceri video (inchiriam un video si stateam sa ne uitam la filme 2 zile inchisi in casa), primii care am vazut desene animate color, primii care am renuntat la casete audio si le-am inlocuit cu CD-uri.

Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Puma era deja lider de gasca.

Noi nu am dat examene de Capacitate, nu am dat teste grile la admitere.

Noi am fost ultimii ‘Soimi ai Patriei’ si ultimii ‘Pioneri’.

La gradinita am invatat poezii in romaneste, nu in engleza… Si am cantat MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari.

Am sorbit din ochi Sclava Isaura, Beverly Hills , Melrose Place , Twin Peaks, Dallas .. si cine zice ca nu s-a uitat ori minte, ori nu avea inca televizor.

Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau si abia asteptam sa vina si la noi inghetata Magnum sau pustile alea absolut superbe cu apa. Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata si clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap ne provocau pneumonii. Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala.

Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJ Bobo, si Michael Jackson, si Backstreet Boys si Take That, si inca nu auzisem de manele singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia pasii, dar toti dansam! Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atat de Abba, si de Queen, cat si de noile nume gen 50 Cent si Britney Spears.

Am citit ‘Licurici’, ‘Pif’, Ciresarii, si am baut Cico si Zmeurata si ni s-a parut ceva extraordinar cand au aparut primele sucuri ‘de la TEC’ fara sa ne fie teama ca ‘au prea multe E-uri’, iar la scoala beam toata clasa dintr-o sticla de suc fara teama de virusi. Noi am baut prima Coca-Cola la sticla si am descoperit internetul.

Noi nu ne dadeam bip-uri, ne fluieram sa iesim afara, noi nu aveam dolby surround system, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de praf.

Abia asteptam la chefuri sa jucam ‘Fantanita’, sau ‘Flori, fete sau baieti’, sau ‘Adevar sau Provocare’, sau orice ne dadea un pretext sa ‘pupam pe gura’ pe cine ‘iubeam’…

Noi suntem cei care inca au mai ‘cerut prietenia’, care inca roseam la cuvantul ’sex’, care dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa le aruncam in capul colegilor, care am completat mii de oracole, sperand ca persoana iubita va citi acolo unde scrie ‘De cine iti place?’ ca ne place de el/ea..

Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacute de copii, nu ne-am spalat pe maini dupa ce ne-am jucat cu toti cainii si toate pisicile din cartier, nu am tinut cont de cate lipide si glucide mancam, parintii nostri nu au ‘child proof the house’, ne-au trimis sa cumparam bere si vin de la alimentara, si cate un pachet de tigari de la tutungerie.

Noi am auzit cum s-a tras la Revolutie, noi am fost martorii a trei schimbari de bancnote si monede, noi am ras la bancuri cu Bula, noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca la Pro TV, noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea ‘Feriti-va de magarus’.

Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de ‘first-timers’ …

Melodia zilei – 26.02.2009