Domnita’s Weblog

Februarie 21, 2009

Cărţi care nu pleacă nicăieri

Filed under: Cultura — domnitaralu @ 9:01 pm
Tags: , , , ,

Andrei Roşca
biblioteca-2_300

Nu sunt puţini cei care au început deja să tragă semnale de alarmă în legătură cu o potenţială dispariţie a cărţilor în format fizic, pe hârtie. Aparent, principalii vinovaţi ar fi internetul şi PDF-urile. Eu cred foarte tare în tot ce înseamnă internet. Cred că mare parte din viitor se va construi în jurul lui. Mă îndoiesc însă că va există ceva care să poată înlocui cărţile atât de uşor.

Cartea este văzută ca un suport pentru cuvinte, o platformă, un vehicul pentru informaţie. Şi dacă ar fi să o privim aşa, atunci da, cărţile printate pe hârtie vor fi în 4-5 ani înlocuite în proporţie de 99% de ebook-uri sau cărţi audio. Aparent, nu s-ar schimba prea multe.

Cartea nu dispare, se transformă

Autorul are un mesaj de transmis sau are o poveste de spus, şi o poate spune la fel de bine indiferent că noi o citim pe hârtie sau pe ecranul unui calculator, ori o ascultăm la mp3-player. Pe de altă parte, noi începem să avem din ce în ce mai puţin timp şi stăm din ce în ce mai mult în faţa calculatorului, conectaţi la internet. Deci, în plan teoretic, ar trebui să fim mai dispuşi să citim o carte pe un monitor, indiferent că este beletristică sau manual de management. Cu alte cuvinte cartea nu ar dispărea, dar s-ar transforma în altceva, s-ar adapta “cerinţelor cititorilor”.

Însă toate acestea sunt valabile doar în cazul în care premisa este corectă. Şi exact acolo se face cea mai mare confuzie. Este o gravă eroare din punct de vedere al marketingului şi este cu atât mai deranjantă cu cât ea e făcută şi de oamenii din edituri şi lanţuri de librării. Cartea NU este doar un vehicul, nu este doar o platformă prin care ni se livrează informaţie. Sau poate că este asta pentru editori, librari şi mare parte din oamenii de marketing, însă surpriză! Părerea lor nu contează! Chiar nu sunt relevanţi decât în măsura în care mai au o calitate: cea de cititori. Şi aţi fi suprinsi să vedeţi cât de puţini oameni cu adevărat pasionaţi de cărţi sunt în unele edituri mari de la noi. De librării ce să mai zic…

Cartea ca experienţă

Din punct de vedere al cititorilor împătimiţi, cartea nu e doar un suport pentru conţinut, este o întreagă experienţă. Cititul unei cărţi este pentru mulţi dintre noi un ritual. Sunt lucruri pe care le facem întotdeauna înainte să începem să citim, avem locuri şi poziţii preferate, ne-am obişnuit să citim doar în anumite momente ale zilei, în anumite zile din săptămână. Unora ne place să bem un ceai cald, altora să citim cu căştile pe urechi, iar mare parte dintre noi dezvoltăm încet dar sigur un fetiş pentru cărţile proaspăt scoase din tipografie, doar datorită mirosului.

Şi atunci? Chiar să nu ajute ebook-urile la nimic? Oare nu vor schimba deloc industria cărţilor? Ba da, e posibil să descoperim sau, mai bine zis, să fie creată o noua nevoie. Nevoia de ebook-uri ar putea fi justificată într-o anumită măsură de dorinţă de eficientă.

În special în cazul literaturii de specialitate, ar putea fi interesant să cumperi o astfel de carte ŞI în format digital, odată ce ai citit-o în formatul tradiţional, doar pentru a putea căuta din când în când prin ea. Nu o dată mi-am dorit ca undeva, în colţul din stânga jos al paginii, să găsesc o casetă de “Search”. E cam acelaşi sentiment de frustrare pe care îl aveam uneori în liceu, în momentul în care aflam notă la o teză iar primul impuls era să dau “Undo”.

Ceea ce spun este ca un ebook ar putea înlocui cartea ca suport pentru cuvinte, însă nu va putea niciodată înlocui o întreagă experienţă. Vor spune că vor creea o experienţă noua. De acord, ar fi posibil. Însă i-a întrebat cineva pe pasionaţii de cărţi câţi dintre ei îşi doresc o experienţă noua care să o înlocuiască pe cea de acum? Există un anumit tip de comoditate pe care îl găsim în micile plăceri ritualice, comoditate pe care puţini am schimba-o pe promisiuni de folosire mai eficientă a timpului.

Apoi, să comparăm efectul pe care un email îl are asupra noastră, cu cel al unei scrisori scrise de mână, primită de la un prieten. Sunt lucruri pe care tehnologia nu le poate bate. Din contra, cu cât tehnologia avansează mai mult, cu atât suntem impresionaţi mai profund de lucrurile cu şi din suflet. Nu m-am hotărât încă dacă Octavian Paler avea dreptate când spunea că progresul tehnologic atrage după sine regresul spiritual, însă în mod cert Unamuno ştia ce spune când zicea că “pentru raţiune nu există altă realitate decât aparenţa”. Iar, pentru mulţi dintre noi, cel puţin aparent, în cărţi se pune suflet. Restul sunt detalii.

Articolul este preluat de pe site-ul www.bookblog.ro si poate fi citit aici

Anunțuri

1 comentariu »

  1. Am fost invatati sa traim alaturi de carte, nu doar ca suport al informatiei.Se pare ca tinerilor nu le mai pasa de acest suport al informatiei.
    Pentru delectare:http://antiqbooks2000.blogspot.com/search/label/The%20Library

    Comentariu de Nemes Constantin — Ianuarie 17, 2010 @ 1:40 am


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: